Agonie si durere

E pentru prima data si ultima data cand o sa scriu ceva baut…nu-mi sta in caracter. Va spun sincer, ca sunt multi ani de cand n-am mai suferit ca in noaptea asta . Inca un european ratat, mai aveam 6 meciuri din aceasta campanie si toate fara miza…am ajuns in lumea a 4-a a fotbalului si doare tare, mai tare ca orice. Am suferit si dupa fete, am suferit si dupa Rapid, am suferit si dupa nationala, dar asa nedazdajduit ca in noaptea asta nu m-am simtit vreodata. Lacrimile din seara asta, spre deosebire de altele nu pot fi sterse cu buretele, sunt lacrimi care vin din adancul sufletului.

Nu pot sa reprosez cuiva in mod personal aceasta infrangere  precum si ratarea calificarii. ” Tricolorii ” au dat totul pana la epuizare si n-a fost suficient.N-a fost suficient pentru o tara care desi cu vreo 20 de ani in urma noastra ca infrastructura stie sa incurajeze performanta si s-o sprijine. E usor sa stam in fata tv-ului si sa cerem calificari la campionate, dar e mai greu sa investim bani in copii si juniori sa-i incurajam pe cei care gasesc in fotbal singura refulare sa dea tot ce au mai bun din ei. Rezultatul din aceasta seara e o urmare a unui sistem corupt in care non-valorile sunt promovate pe pile, iar pentru un patron e mai usor sa aduca un bananier de pe plajele din brazilia decat sa promoveze un copil roman dornic de afirmare.

Va spun sincer cu sufletul sfasiat ca ceea ce este acum este doar inceputul sfarsitului. E usor sa dai in Razvan, ori in Florescu, mai greu e sa constientizezi ca desi fiecare are partea sa de vina, la echipa nationala exista o evidenta lipsa de valoare. Am ajuns sa fim calcati in picioare de o Bosnie, a carei victorie nu poate fi contestata nici de cel mai subiectiv fan roman si asta doare cel putin la fel de mult ca infrangerea . Cineva spunea ca mai important decat sa castigi e modul cum castigi, adaptat la conditiile de fata, mai dureros decat sa pierzi e modul cum pierzi..

Drumul spre victorie va fi lung, trebuie sa avem rabdare si sa urmam toti pasii care vor fi necesari, fie chiar si pentru mondialul din 2018, eu inca cred ca exista talente pentru a realiza performante adevarate. Diamante neslefuite exista destule in tara noastra, din pacate niciunul nu are rabdarea pentru a le prelucra….

Sir Alex ori Arsene Wenger stiu mai bine…dar la urma urmei cine suntem noi, locul 5 intr-o grupa de 6 incluzand Luxemburgul !

Ultima data, promit..

Era o seara de toamna la Cluj-Napoca in 2008, mi-o amintesc de parca ar fi fost ieri cand dupa un European semi-ratat debutam in preliminariile pentru Africa De Sud cu Lituania. Multe asteptari, sperante,  si un 0-3 crunt care ne-a spulberat toate visele dinainte ca macar sa le conturam, ce a urmat in acea campanie nu cred ca mai e nevoie sa fie amintit vreunui roman. Atunci mi-am spus ca e ultima data cand voi mai pune suflet, cand voi mai suferi pentru o nationala care mi-a adus prea multe deceptii si prea putine bucurii pentru a merita toti nervii mancati si toate lacrimile varsate.

Romania-Lituania 0-3

Dar nu m-am tinut de cuvant, si iata-ma intr-o alta blestemata de toamna in 2010 cu aceleasi calcule, sperante in cap, un nou inceput imi spuneam, pentru prima data n-am mai fost ghinionisti la tragerile la sorti, am evitat ” grupele mortii ” si sortii ne-au harazit adversari mai slabi cotati ca si noi. Si a fost 1-1 cu Albania, o natiune intreaga a fost sfasiata, printre toate greutatile cotidiene o victorie a ” Tricolorilor ” ne face macar pentru o seara sa fim in culmea fericirii, iar cand nici asta nu e sa fie, resemnarea e singurul sentiment ce mai predomina in sufletul a 22 de milioane de oameni. Au mai fost apoi vreo 83 de minute de speranta pe Stade De France si inca o infrangere in lacrimi. Finalul unei generatii parea sa se fi scris, iar eticheta primita de ” Generatie de ratati ” prindea mai multa viata ca oricand. Atunci mi-am promis, pentru a 2-a oara ca nu-mi va mai pasa de aceasta nationala, ca nu voi mai suferi alaturi de niste oameni carora nu le pasa ca sunt singura bruma de speranta ce mai exista in sufletele noastre.

Romania-Albania 1-1

Si iata-ma acum, inceput de primavara, 3 zile ramase pana la deplasarea din Bosnia – Herzegovina. Calcule, sperante, vise, planuri…

Vremea mohorata din toamna ne-a parasit, afara e soare iar natura incepe sa prinda viata. Soarta a fost de partea noastra inca o data iar prin intermediul jocului rezultatelor, am ramas in cursa pentru calificarea la EURO 2012 . Si mai important, totul depinde de noi.Vrem sa recunoastem sau nu meciul cu Bosnia este meciul unei generatii. Lor, celor care de 10 ani incoace ne aduc doar deceptii le-a mai fost oferita o ultima sansa neasteptata sa-si schimbe eticheta. La 32 de ani, Mutu revine la nationala si isi cere scuze !!!

A fost nevoie de 10 ani de meciuri sub ” Tricolor ” pentru ca el sa realizeze ca la echipa nationala nu se reprezinta doar pe el insusi, nici macar doar un drapel, ci reprezinta acel roman care sta in fata tv-ului uitand pentru 90 de minute ca n-are ce sa puna pe masa a 2-a zi, punandu-si toata increderea si sperantele intr-o victorie a nationalei. Rat e in forma vietii la Sahtior, Cristi e iarasi mare alaturi de Interul lui Leonardo, Torje a inteles ca daca e preocupat mai mult de fotbal decat de ” Heaven ” are un potential urias, iar pentru Ianis o tragedie in familie a facut ca tot acel talent pe care l-a tinut ascuns atatia amar de ani sa rabufneasca si sa fie de neoprit.

Ciudat, nu ? Toate merg in favoarea noastra, pentru prima data nu mai plecam de la ipoteza ca romanu-i ghinionist .Suntem intr-o conjunctura favorabila, iar cand soarta iti ofera o a 2-a sansa, iti este interzis sa-ti mai bati joci de ea.

Sambata, intr-o seara calduroasa pe sfarsit de Martie se va desfasura intalnirea dintre Bosnia si Romania, toate gandurile si sperantele se indreapta spre Sarajevo.Ale mele, si ale inca altor 22 . 22 de milioane de Romani. Cred in voi ! Pentru ultima data, promit…

Luptati pentru noi !

Petitie pentru semaforizarea si iluminarea trecerii de pietoni de pe DN 7, la iesire din Deva

În fiecare secundă undeva în lumea aceasta cineva trece de pe un trotuar pe celălalt folosind o trecere de pietoni. Acea zebră considerată prin reguli de circulaţie drept locul cel mai sigur pentru traversare. Dar este cel mai sigur loc? Legile spun că da, viaţa spune că nu.
La intrarea în Deva, pe DN7 o trecere de pietoni devenită cod de bare pentru vieţi expirate înainte de termen! O fabrică de biciclete. Dar ce contează ce străjuieşte vâltoarea morţii la “colţ cu Deva”?!
Nu există semnalizare, nu există nici măcar o lumină care să arate celor implicaţi în trafic, pe acest drum intens circulat, că cineva doreşte să traverseze strada, pe aici, singura cale de acces perfect legală pentru locuitorii comunei Sântandrei înspre Deva.. . Absenţa unui semafor si a unei iluminari corespunzatoare este fatala ! Un semafor, un semnal luminos între viata si moarte. Fără el rişti să sfârşeşti sub un autocar. Sau sub un microbuz. Ba chiar sub ambele… Se poate  întâmpla oricui!

Chiar dacă au mai fost astfel de cazuri până acum, noi,  colegi si prieteni ai unei tinere de 18 ani nu am ştiut despre ele până vineri, 18 februarie când Daniela Maria Toma s-a angajat în trecerea străzii. Pe locul marcat, numit zebră, ea a fost lovită de un microbuz chiar pe locul care ar fi trebuit să îi ofere siguranţa în traversare, fiind proiectată apoi pe contrasens în faţa unui autocar ce a târât trupul tinerei pe o distanţă de 30 de metri.

Mâine, sau poate chiar acum, altcineva va trece această stradă, prin acelaşi loc, riscându-şi la fel de mult propria viaţă.
Şi pentru ca o viaţă să nu se fi stins în zadar, cei care au cunoscut-o pe Daniela Maria Toma, prieteni şi colegi au iniţiat această petiţie prin care se doreşte construirea unei paralele care sa faciliteze traversarea pietonilor, sau cel putin obţinerea iluminarii corespunzătoare a acestei treceri de pietoni precum şi semaforizarea acesteia.

O simplă semnătură nu costă nimic, dar poate că salvează o viaţă. Semnează această petiţie pentru ca o viaţă să nu se fi stins în zadar.

P.S. : Multumesc din suflet tuturor celor care isi dau interesul in aceasta situatie si ma ajuta neconditionat cu promovarea acestei petitii si fac toate demersurile pentru ca scopul acesteia sa fie atins  !

DATI CLICK AICI PENTRU A SEMNA PETITIA !

Una ” manita ” de vedete obosite

Ca suporter madrilen inca din `98, Mijatovic si prietenii stiu de ce, nu stiu ce ma face sa fiu mai dezolat dupa infrangerea de aseara : una dintre cele mai umilitoare infrangeri in fata rivalilor de pe Camp Nou sau oficializarea mortii clubului de fotbal Real Madrid in favoarea brandului Real Madrid.

Cine spune ca in zilele noastre fotbalul e doar un joc, ori e nebun, ori e nascut undeva pe plajele din Brazilia. Sportul fotbal a murit in defavoarea industriei si a banilor. Problema este insa ca performanta nu mai primeaza. Daca pe plaiurile mioritice ne-am obisnuit sa vedem echipe cum se bat sa ia titlu doar pentru a face figuratie in UCL si  a lua banii de la UEFA, in strainatate aceste lucruri inca socheaza. Si ” Galacticii ” lui Zizou au fost construiti cu sume de bani fabuloase, dar parca nu pot exista termeni de comparatie intre Zidane, Figo, Beckham, Carlos, Raul si CR7, Mezut, Karim ori Pepe.

Pot spune ca de prin  2005 n-am mai vazut o aparare decenta la Real, de cand a disparut apararea aia cu Hierro, Salgado, R.Carlos.  De atunci a fost adus un singur fundas central care a rezistat mai mult de 1 an ( ? ) iar acela fiind Pepe cu 33 de milioane de euro. Va jur ca-l prefer pe Tamas la orice ora in fata portughezului. In aceasta vara odata cu sosirea lui Mou lucrurile ma asteptam sa se redreseze insa aceleasi ” greseli ” mai mult ca sigur intentionate de strategie. Au fost cumparati jucatori cu duiumul pe faza ofensiva, se calca pe cap vedete pentru un loc acolo, dar niciun fundas bun nu a fost adus. A fost adus doar un Carvalho uzat care la 31 de ani nu are cum sa se opuna unui atac ” extraterestru ” . Bineinteles cine  ar cumpara tricouri cu fundasi centrali, iar Bernabeu nu ar strange 50 000 de oameni la prezentarea unui Vidic ori mai stiu eu care fundas.

Insa aseara va spun, n-am vazut o linie de fundasi in Ramos-Pepe-Carvalho-Marcelo, ci 4 clovni meniti sa distreze 80 000 de oameni. Nu minimalizez cu nimic meritul catalanilor, n-am varsta sa declar asta, dar multe voci cu fire carunte din jurul meu declara ca Barca ultimilor 3 ani e cea mai mare echipa din toate timpurile. Eu ma multumesc sa spun  ca e cea mai mare echipa din ultimii 18 ani, cu siguranta.  Iar cand te uiti vezi ca pepiniera Barcei a dat axa pe fondul careia tiki-taka Barcelonei de azi domina fotbalul mondial . Valdes, Puyol, Pique ( care si-a facut junioratul la Barca ), Xavi, Iniesta,Messi,Pedro, Bojan si sa nu uitam de Jeffren, toti au fost crescuti acolo, invatati automatisme. Barca s-a prins repede ca nu e loc de vedetisme pe Camp Nou, s-a scapat de Ibra si Henry, a adus un Villa capabil sa se integreze perfect intr-un angrenaj din care a mai facut parte la nationala si rezultatele se vad.

Nu e suficient sa aduci doar vedete precum Ozil, Di Maria, CR7 daca nu poti forma o echipa. Iar cand nici macar Mou nu poate, e clar ca n-ai cu cine. In clipa in care Real va intelege ca fotbalul are nevoie si de fundasi, performantele vor reaparea. Pana atunci, vor mai numara cateva ” manita ” de la masina de fotbal a Barcei si isi vor folosi vedetele obosite pentru victorii glorioase impotriva celor de la Gijon sau Malaga. Se spunea ca aseara vom vedea cine e cel mai bun din lume, CR7 ori Messi. Pot sa va jur ca pana si Pique si Jeffren mi s-au parut colosali pe langa Ronaldo. Astea sunt meciurile in care trebuie sa arati ca esti fotbalist. Iar prin jocul de echipa de aseara pe care Barca l-a prestat toti au aratat ca sunt fotbalisti de talie mondiala. Semnalul de alarma a fost tras de mult, daca de la acel 2-6 pana la acest 0-5 nu a existat niciun semn de imbunatatire, atunci suporterii Realului trebuie sa inghita ” pastila amara ” a lui Niculescu de aseara care spunea ca madrilenii pot fi mandri ca sunt contemporani cu cea mai mare echipa din toate timpurile. E dureros, insa e adevarul. Daca Mou nu va schimba ceva in iarna, va mai urma o noua umilinta pe Bernabeu. Si inca una,  si inca una, si inca una…

Hala(l) Madrid. Lumea traieste in epoca ” Extraterestra ” !

Multumim Barcelona pentru lectia de fotbal de aseara !

Despre nimic

Banii nu-s cel mai important  lucru din lume, sunt multe lucruri mai importante precum sanatatea, dragostea, caracterul, etc. Fuck that, rahaturi. Banii sunt centrul universului iar noi ne invartim in jurul lor.

E adevarat ca dragostea e importanta, chiar foarte importanta. Si totusi ea vine doar odata cu banii.” Dragostea adevarata nu tine cont de clasa sociala “ . Inca un rahat la fel de mare, cat de des ati vazut o fata  foarte frumoasa si buna alaturi de un muncitor. Nu-s misogin chiar deloc  si mai sunt si exceptii, dar pare mult mai usor sa gasesti regula, decat exceptia de la aceasta. E simplu ai bani, ai parte de femei frumoase. E posibil sa fie la fel si daca n-ai bani, dar aici e ca la loz in plic. Daca nu crezi, uita-te pe strada in jurul tau, sunt sigur c-ai mai facut-o si i-ai vazut pe cocalarii aceia chei, cu burta si un lant de 5 kg la gat, pe la vreo 40 de ani, cu una dintre cele mai bune fete din oras varsta fiind 21-22 de ani.

Bine sa lasam asta, cea mai importanta e sanatatea. Si sunt de acord in totalitate cu asta. Doar ca pentru a avea parte de sanatate, ai nevoie de…bani. In fiecare luna mii, zeci de mii de oameni mor sau raman paralizati pe viata pentru ca  nu-si permit sa plateasca zeci de mii de euro pentru operatia care i-ar putea salva viata. Drepturi egale ziceai, a ?  Dreptul la viata este dat in multe cazuri de teancurile de bani din seif, ori din contra, lipsa acestor teancuri.  P-asta n-am inteles-o niciodata, de ce o operatie in care e joc viata unui om nu-I este permisa acestuia doar pentru ca n-are bani. Da` nu fac politica si nici analiza, ma multumesc sa constat o realitate cruda, sanatatea e asigurata de bani.

Apoi mai e de admirat caracterul adevarat, adica pe romaneste sa respecti pe toata lumea si sa-i ajuti pe toti, in timp ce oamenii din jur fac  pipi pe tine. De ce ar face cineva asta ? Aaa..corect, pentru ca iti vei gasi aprecierea  dupa ce vei muri si vei ramane in memoria oamenilor mereu. Adica, sa ma intorc putin la punctul anterior, dupa ce vei muri la 20 si de ani pentru ca n-ai avut bani de o operatie banala, vei fi apreciat de colegul tau care a facut acea operatie si nici n-a simtit-o la buget. Vei fi tare implinit cand acesta va fi sanatos la 90 de ani si isi va aminti de prietenul sau de acum 60 de ani cu cel mai frumos caracter. Nu-i nicio doza de cinism in tot ce am scris, e doar realitatea. Reality  pretty much sucks. Daca vreti sa vedeti caracterele apreciate in toata lumea in mod general, si la noi in tara in mod particular, deschideti  tv-ul. Numele postului nu conteaza

Si acum sa mai aduc in discutie un subiect, care pentru multi din noi e la fel de important ca toate celelalte precizate mai  sus, si anume sportul.

Ce frumos e cand auzim povestea unui Bebe de exemplu care din orfelinat a ajuns la Man United si o lacrima de emotie tinde paraseasca ochiul. Exemplu de ambitie, caracter, etc. Doar ca aceste cazuri sunt rare exemplare . Doar Dumnezeu stie cate sute, mii de talente se prapadesc in fiecare an. De ce? Pentru ca nu au bani de spaga sa ajunga pe la loturile nationale, pentru ca nimeni nu le ofera vreo oportunitate daca n-au pile, se refuleaza in alcool si tutun, scoala au lasat-o in detrimentul fotbalului sau altui sport si ajung niste ratati. Astea-s povestile pe care le stim cu totii dar nu ne place sa le spunem.  Plus ca in sportul mondial, notiunea de SPORT a fost inlocuita cu cea de BUSINESS. Totul e o afacere, un circ bine regizat, in care la final cel care are mai multi bani iese invingator. Competitie egala, vezi de treaba, s-au dus vremurile alea, doar banii genereaza castigatoarea.

Inchei aceasta parte a subiectului cu o cunostinta de aici din Deva. Nascut in `94, capitanul nationalei Romaniei  U16 pana la sfarsitul anului trecut, titular in nationala U 19 care a spulberat  cu adversarele intr-un turneu preliminar pentru europene la inceputul anului. Cea mai mare speranta a fotbalului romanesc alaturi de  Himcinschi de la Alba. In ultimul timp insa merge tot mai rar la antrenamente. Motivul, tatal plecat in strainatate, mama betiva si curva. Maica-sa pleaca cate o saptamana de acasa regulat fara sa anunte pe cineva vreun moment, iar el ramane singur cu fratele sau mai mic in varsta de 7 ani. Prietenii il  imprumuta in mijlocul noptii cu 1,5 lei pentru a-i cumpara fratelui un sandwich de la gara, care Dumnezeu stie ce contine.In aceste conditii care sunt sansele de reusita ale acestui baiat in sport si in viata ?

Deci, banii sunt cel mai important lucru de pe pamant. Pledoarie incheiata.

Inc-o data, glasul rotilor de tren…

Adrian Paunescu, una dintre cele mai controversate personalitati ale sec XX s-a stins ieri dimineata . Apreciat de multi pentru poeziile pe care le-a scris, criticat de la fel de multi pentru odele sale aduse comunismului, nu este indoiala ca Adrian Paunescu a fost unul dintre cei mai mari poeti pe care Romania i-a avut in ultimul secol.

Mereu neconformist, cu un comportament atipic pentru un geniu cum era, faptele reproprabile pe care omul Adrian Paunescu le facea erau insignifiante fata de capodoperele sale in versuri. Dragostea sa pentru fotbal si mai ales pentru ” U ” Craiova nu putea sa treaca neobservata, iar cea mai pura dovada este imnul pe care acesta l-a scris : ” Oltenia Eterna Terra Nova “.

Aseara am tinut cu Craiova, recunosc, nu avea cum sa fie altfel. Ce recunostinta mai mare ii putea fi adusa lui Paunescu  atunci cand imnul compus de el rasuna din 25 000 de glasuri. Dovada  o aveti mai jos, nu trebuie sa fii oltean sau sa-ti fi placut Adrian Paunescu pentru a te lasa impresionat. Craiova a pierdut, nu mai contase. De sus, Adrian Paunescu primise recunostinta suprema.

Desi Paunescu iubea Craiova, el recunostea mereu admiratia pe care o purta fanilor Rapidului. In `80 s-a strans la o miuta cu componentii Cenaclului Flacara, pe Giulesti. Paunescu declara :  “Era vremea când se striga Ceauşescu PCR au băgat Rapidu-n B! Păunescu-Flacăra, vor băga Rapidu-n A!. De aici a pornit totul. Lumea mă iubea în Giuleşti şi am vrut să le dăruiesc ceva în schimb” . I-a propus lui Victor Socaciu sa faca un imn impreuna pentru suporterii minunati ai Rapidului.

Zis si facut, iar in 1981 pe stadionul 23 August, la un meci in Divizia B cu Progresul, din 50 000 de glasuri rasuna “ Glasul rotilor de tren “, imn care ulterior avea sa fie declarat oficial cel mai frumos imn al unei echipe din Romania . La 30 de ani dupa, in fiecare weekend pe Giulesti rasuna imnul compus de Paunescu .

Luni avem poate cel mai important meci al sezonului, cel cu Steaua. Inainte de toate razboaiele sa nu uitam ca avem o datorie de achitat. Trebuie ca ” Glasul rotilor de tren “  sa  se auda pana acolo Sus, sa-l mai cantam inc-o data…mai puternic ca niciodata. Apoi Adrian Paunescu ar putea sa fie linistit, pe Oblemenco si Giulesti a primit dovada ca spiritul sau e nemuritor. Pentru tot ce ne-ai oferit, iti suntem recunoscatori pe vecie !

Odihneste-te in pace, Maestre !

Caroline Wozniacki – Printesa devenita regina !

Dupa cum spuneam in postul anterior, subiectul Caroline Wozniacki era unul despre care eram nerabdator sa scriu.

Ascensiunea jucatoarei daneze ma intriga si ma incanta in acelasi timp.  Probabil ca are legatura si cu faptul ca acum 2-3 ani, Caroline era partenera de dublu a Soranei Cirstea si colega mai slaba a acesteia din  Team Adidas. Daca cineva avea sa parieze ca una dintre aceste 2 jucatoare va ajunge lider mondial,  ar fi optat pentru Sorana. Pentru ca nu vreau sa ma intristez, las aceasta parte a povestii deoparte si ma opresc doar asupra lucrurilor care au determinat reusita lui Caroline la o varsta asa de frageda. Sa nu uitam ca Wozniacki are doar 20 de ani, iar la 18 era deja numarul 12 WTA.

Bineinteles ca primul ingredient este pasiunea pentru tenis, fara de care n-ar fi putut ajunge unde este acum.  Desi Caroline se trage dintr-un tata fotbalist si o mama voleibalista, ea nu a optat pentru un sport de echipa. Si-a motivat alegerea spunand ca desi in copilarie a facut mai multe sporturi, mereu tenisul a fost special deoarece ii oferea posibiltatea de a fi propria ei sefa, iar soarta victoriei era pecetluita doar de felul in care manuia racheta.

Ambitia este iarasi o parte importanta din viata Carolinei, pentru care castigarea turneului de junioare de la Wimbledon din 2006 a fost momentul hotarator. Desi avea doar 16 ani, Caroline a declarat ca acel moment a facut-o sa se simta puternica pentru prima data in tenis : ” M-am gandit, daca am reusit aici inseamna ca sunt buna ! Iar acum nu mai am nicio justificare sa nu fac pasul spre seniori si sa ajung si acolo cea mai buna din lume ! ” .  Problema e ca sunt multi care isi propun asta, dar numarul celor care reusesc sa faca cu succes trecerea in circuitul profesionist  poate fi numarat pe degete. Caroline e unul dintre acele cazuri speciale.

Desi initial remarcata pentru faptul ca este una dintre frumoasele sportului alb, Wozniacki a reusit sa se faca apreciata in fiecare zi tot mai mult pentru stilul de joc .  Pe 11 Octombrie 2010, Caroline isi vedea visul implinit, la o varsta la care multi dintre noi nici macar nu si l-au conturat. Caroline Wozniacki a devenit Numarul 1 in lume, loc pe care a si terminat acest an competitional. Desi nu a reusit sa castige inca vreun turneu de Grand Slam, prin performantele sale constante la toate turneele la care a participat, jucatoarea daneza a reusit aceasta performanta absolut colosala .

Ascensiunea jocului ei  este una greu de explicat chiar si pentru cei mai mari specialisti din lumea tenisului tinand cont de faptul ca nu cu mult timp in urma, Caroline avea o serva foarte slaba iar jocul sau era unul  bazat in totalitate pe defensiva. Acum Wozniacki este considerata aproape unanim drept cea mai buna jucatoare ” all-rounder ” din circuit, cu o serva foarte buna si un joc ofensiv la fel de bun ca cel defensiv, iar felul in care jucatoarea daneza alterneaza loviturile este de-a dreptul incantator.

Caroline este  foarte apreciata si de colegele  si prietenele sale din circuit datorita faptului ca este o persoana deschisa si sociabila. De-asemenea ea mentine o legatura foarte puternica  cu fanii sai prin intermediul blogului personal. Dupa infrangerea de acum cateva zile in finala turneului campioanelor de la Doha, ea a declarat despre castigatoare, Kim Clijsters urmatoarele : ” Kim a fost jucatoarea mai buna, merita aceasta victorie ! Pentru mine ea e un model si un exemplu demn de urmat, sper sa pot calca vreodata pe urmele sale ! ” . Tin sa reamintesc ca aceasta declaratie a fost data de liderul mondial !

Maturitatea cu care Wozniacki isi gestioneaza succesul si celebritatea la o varsta atat de frageda este mai mult decat impresionanta, iar cred ca fiecare din noi are ceva de invatat de la aceasta jucatoare care a demonstrat ca nu e nevoie sa ai fizicul surorilor Williams sau talentul lui Billie Jean-King pentru a ajunge in topul ierarhiilor. Vointa si seriozitatea sunt calitati care te pot duce acolo.

Inception

In seara asta pot sa spun ca imi fac debutul oficial in blogosfera.

Desi postez pe diverse bloguri de aproape 3 ani, niciodata n-am luat in calcul ideea de a-mi face blogul meu chiar daca imi place sa scriu. Astazi intre un meci de tenis si unul de fotbal mi-a trecut prin cap aceasta idee nebuna sa-mi fac si eu propriul blog. Nimic planificat, pura spontaneitate.

Si n-am stat mult pe ganduri, desi trebuie sa recunosc ca imi cam prind urechile in anumite chestii, dar am tot timpul din lume sa ma perfectionez. In acesti ani pe care i-am petrecut pana acum in lumea virtuala am cunoscut  foarte multe persoane deosebite, mai ales pe blogul pe care il consider casa mea virtuala : http://azilcafenea.com . Am fost placut surprins sa gasesc persoane de la care am avut si inca am atat de multe de invatat. Lucrul care mi-a placut cel mai mult e perceperea acestor oameni despre lumea virtuala, una similara cu a mea si anume aceea de a  ne refugia de problemele si greutatile din lumea reala si a ne gasi un loc relaxant in care putem avea discutii placute si lipsite de rautate, ura sau ironii de prost gust.

Am stat mult sa ma gandesc despre ce ar fi trebuit sa fie acest prim post al meu, despre renasterea ” Batranei Doamne ” de aseara tocmai pe terenul ” Diavolului Milanez “  ori  despre transformarea Carolinei Wozniacki din Printesa in Regina Tenisului feminin. ( un lucru pe care am de gand sa-l dezbat intr-un post ulterior ) . M-am gandit sa abordez si o tema extra-sportiva  despre cum gravitam cu totii in jurul banilor, dar toate aceste subiecte mi s-au parut nepotrivite pentru un prim post.

Nu-mi plac serile de Duminica,  de fiecare data te avertizeaza ca urmeaza o noua saptamana grea, in care fiecare din noi trebuie sa se intoarca la munca ori la scoala dupa caz. Ne anunta ca s-au dus clipele de leneveala din week-end. Si ca sa puna capac se mai termina si etapa fotbalistica  astfel ca ma simt vaduvit de toate placerile .

Din toate aceste ganduri adunate si asternute pe foaie despre cum ar fi trebuit scris, se pare ca intr-un final a iesit unul,  chiar daca mai scurt.

Hello world!

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!